Puterea unei societati distruse


Avem patronate care isi pun insigne pe care scrie capitalism dar se sfasie intre ele pentru impartirea bugetului de stat. Fara multinationalele care au intrat in Romania in ultimii 15 ani,  am avea un model desavarsit de capitalism de stat.  Mussolini ar fi mandru.

Avem sindicate conduse de lideri care isi fac cumparaturile la Harrods.  Intre doua drumuri, vand falsa putere a clasei muncitoare celui care liciteaza mai mult.  Politicianului,  omului de afaceri, infractorului.  Ca si partenerii lor din CES, sindicalistii nostri  isi disputa halci din buget.  Tichete de masa, privatizari, pensii private, servicii financiare. Toate smulse din mana statului in numele proletariatului.   Jimmy Hoffa n-a murit degeaba.

Avem politicieni care care schimba partide si cumpara voturi cu acelasi aer natural cu care sforaie  sofisme la tv.  Nascuti ca persoane publice sub dictatura ranjetului cinic,  se feresc de lucruri concrete si de consecventa.  Daca ti-e rusine, mori.  Daca incerci sa fii responsabil, dispari. Te joci de-a normalitatea?  Or sa rada de tine.  Te feresti de greu? Te vor admira.  Crezi ca societatea asta are vreun viitor? Esti fraier!   Stim bine ca supravietuirea e individuala.

Romania?  Duca-se! Pretiosul tau eu va fi deja salvat. E hotarat, teoria lui Darwin e incontestabila,  supravietuieste doar  cel mai bine dotat sa o faca.  Adica tu.

Avem servicii secrete. Multe. Pentru oamenii  astia onoarea se masoara in numarul de inregistrari cu oamenii de la tv mergand la curve.  Perversiunile vin pe factura, se raporteaza pe offshore si au scutire de taxe.   Cu cat poti documenta mai multe cu atat patria-ti va fi mai  recunoscatoare.   Sigur, nu esti tampit sa le dai procurorului.  Daca le vinde ala mai scump decat ai putea tu sa o faci? Siguranta si incredere.  Insa doar pentru cei alesi.

O problema cu statul veti spune. Nu numai.

Avem banci. Retele uriase de filiale pline de oameni amabili care intr-o vreme aveau o trasatura comuna.  Uitau sa te avertizeze asupra riscurilor.  Foile alea multe cu litere mici si termeni greu de priceput erau responabilitatea ta si numai a ta.  Bancile traiesc, nu-i asa,  intr-o societate amorala.  Datoria lor era doar sa faca profit.  S-au achitat cu brio. Un exemplu de succes al capitalismului care si-a uitat ochelarii acasa.  Daca isi sparge capul bajbaind, o sa ne amuzam de pe margine, inainte sa remarcam surprinsi: creditul e ca sufletul unui budist.   Traieste si daca banca moare.

Avem si supermarketuri.  Lanturi care se extind ca in visele frumoase ale liberalismului de scoala.   Cand se va scrie istoria, Romania va fi reprezentata de o tanara fecioara  in varful unei movile de cumparaturi, fluturand drapelul cu oferte speciale la mici si bureti de baie.  Pe fundal un observator atent va remarca fantomele miilor  de amarati, platiti cu 5 milioane si munciti ca intr-o nuvela proasta de Zaharia Stancu, in noile colhozuri consumeriste.   Profitul e amoral, v-am zis.

Traim intr-o societate distrusa.   Si ne mintim atribuind  vinovatii la gramada si uitand tot timpul vinovatii de ieri.  Dormim mai bine cand unul de la tv „i-o zice” aluilalt.  Ne simtim razbunati fara sa stim de ce.  Fara sa vedem ca dupa derularea genericului, aia doi se bat pe burta.

Injuram dupa ce suntem inselati insa doar ca sa ne racorim, fatalist, fara sa invatam nimic din patania noastra.  Ne jucam ca la ruleta, stiut fiind ca, statistic, e improbabil sa luam aceesi teapa de doua ori la rand.

Ne mobilizam doar  in functie umori.  Daca uram cu patima sau daca ne pierdem mintile.  Sau daca suntem platiti.

Nu am vazut pana acum vreo alianta a platitorilor de taxe, vreo miscare a consumatorilor, vreun fir calauzitor care sa uneasca societatea in vreo directie, oricare ar fi ea.    Ne pacalim pe noi insine convigandu-ne ca avem  interese   diverse ca sa gasim cel mai mic numitor comun cu femeia de serviciu,  corporatistul de la Microsoft si postasul.

Transparenta fondurilor publice? Sa se ocupe ONG-urile.  Drepturile consumatorului?  ANPC.   Calitatea serviciilor publice?  Eh, ne descurcam, ca stim noi pe cineva care stie pe cineva.

De 20 de intelegem individualismul dintr-o perspectiva evolutionista iar ideea de societate ca pe o multime amorfa.   Il suspectam pe cel de langa noi dar, paradoxal, ne punem sperantele in cate un mantuitor de serviciu pe care ne suparam cand nu reuseste. Nu observam decat arareori ca „Escul” zilei nu e cu mult diferit de vecinul de palier.

Sunt unii care cer dreptate in numele nostru.  Empatizam, ii admiram uneori, dar nu credem ca vor reusi vreodata.  Pentru ca stim prea bine cum suntem. Si daca se intampla sa ii auzim dupa masa, ni se par stridenti.

Iar sub domnia relativului,  ticalosilor le e frica doar de alti ticalosi.

Asta e mica noastra drama, de care ne plangem uneori,  incapabili sa vedem cata putere avem.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Politică & Societate. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Puterea unei societati distruse

  1. raul de la hoya zice:

    primul

  2. schweisse hunde zice:

    Primus inter pares.

  3. lucaman zice:

    domnule tita ,citind titlul articolului dumneavoastra mi-am amintit de societatea aceea puternica care le spunea romanilor …dormi linistit ,FNI lucreaza pentru tine!stiind ca aici la realitatea exista mare interes pentru banii furati de mogulul vantu ,imi permit sa va ofer cateva randuri scrise de dan andronic pe blogul sau…….

    momo,citeste bre si tu, apoi informeaza-ti superiorii …hi!hi!hi!
    iata fragmentul….
    Anul trecut, la începutul lui decembrie spuneam cum arestarea lui Nicolae Popa ‎reprezintă o grea lovitură pentru Vântu. Că e, de fapt, începutul sfârşitului pentru ‎acesta. Am avut şi de această dată dreptate.‎
    Nicolae Popa a fost mâna dreaptă a lui SOV în afacerea Gelsor-FNI şi acum are de ‎ales în a spune tot ce ştie despre patronul Realităţii sau a petrece 15 ani la închisoare. ‎Voi ce credeţi că va alege?‎
    Articolul de astăzi din Adevărul poate fi un indiciu că Nicolae Popa s-a decis să ‎vorbească cu procurorii. Şi ce le-a spus? Nu vreau să vă stric lectura, dar sunt unele ‎detalii interesante asupra sumelor primite de la Vântu – ultima fiind de 44 de mii de ‎euro -, asupra modului în care au fost livrate (se pare că de către Octavian Turcan, nu ‎de către Sorin Freciu, aşa cum se susţinea în presă acum câteva luni), şamd.‎
    Mă aştept ca acesta să fie începutul şi în câteva zile sau săptămâni să aflăm şi alte ‎detalii. Mă întreb doar cum vor prezenta ştirea jurnaliştii de la Realitatea…

  4. nepotul lui Rameau zice:

    Mi-aduc aminte de presedintele american Kennedy care a zis:
    Nu intreba ce face tara pentru tine, ci ce faci tu pentru tara?
    Un Kennedy autohton ar adauga:
    Da, dar mie ce imi iese la treaba asta?
    Cred ca pana la urma vom disparea asa cum au disparut egiptenii antici.

  5. aitistul zice:

    Sunt la o terasa prin centrul vechi in timp ce citesc articolul tau si in asteptarea celui cu care trebuie sa ma intalnesc ma uit la oamenii care trec.
    Stii ce vad. Oameni normali, razand, glumindn etc.
    Oamenii isi vad de viata lor. Multi habar nu au ca miine va fi o greva mare sau daca au aflat vor fi nervosi ca traficul va fi restrictionat.
    Concluzia mea este una optimista: normalitatea oamenilor va invinge sistemul.

  6. Radu B. zice:

    „sindicate ale caror lideri” ?! :))

    Corect (în limba română, cel puțin) e „sindicate ai căror lideri”! Se cheamă acord în cruce

  7. poweraxxel zice:

    In Bucuresti va avea loc un miting mult laudat de unii, pe care insa, masa majoritatii, tacuta, nu il vad cu ochi buni si nici nu il considera just. Dupa ce televiziunile si partidele “cu interes” si-au “facut numarul” in ceea ce priveste reclama, mai ramane sa vedem rezultatele. Unii au spus la inceput 40. 000, altii spun acum 60. 000, cu mineri sau fara, tare mi-e teama ca daca mai dura cateva zile, declaratiile ar fi ajuns la 100.000 de participanti! O intensa campanie de “vrajeala” este derulata de trompete pe internet. In declaratii neverificate, tot mai multi par a “se alatura” protestului. Ma uit cu mirare la declaratia jurnalistilor care se alatura protestelor uitand sa spuna in comunicat cel mai simplu si mai elementar lucru: motivul? Lasand declaratiile si actiunile actuale, ma uit un pic in trecut.

    In preajma campaniei prezidentiale, o televiziune a mai incercat nasterea unei astfel de miscari. Atunci, liderii unor sindicate, avand in acelasi timp si functii in conducerea acestei televiziuni (lucru nedezmintit nici pana astazi …), au incercat crearea unei campanii care culminand cu un mare miting sa duca la influentarea opiniei publice in vederea obtinerii unui anume rezultat al alegerilor … Va mai amintiti de “Noi vrem respect!”? Atunci vedeam anunturi cu o prezenta la miting complet diferita fata de realitate. In ora urmatoare terminarii mitingului, nu a mai vorbit nici televiziunea care l-a promovat despre el, asa de mare a fost usturimea … Romanii nu sunt prostii unora care spera sa ii duca de nas cum vor ei …

    Mai de curand, a urmat un alt exemplu de incercare de creare a unei miscari care sa foloseasca unora sau altora … Protestul mamelor, a sfarsit la fel de lamentabil, creand false sperante catorva mame credule … Campania a mai adus ceva audiente unor televiziuni “interesate”, ceva ocazie de demagogie a unor partide, si inca o dovada ca romanii nu sunt asa de prosti precum cred unii …

    Revenind la prezent, ma astept ca aceasta noua “miscare” sa se dovedeasca inca odata un mare fas. Romanii sunt sceptici cand se pune problema participarii la mitinguri la care sunt invitati de “personalitati interesate”, incepand de la lideri de sindicat pana la lideri de partide … Dupa experientele de pana acum 20 de ani si chiar si dupa, eu unul am invatat ca nimeni nu s-ar implica in asa ceva fara un anume interes … Si ca mine, tot mai multi … Partide politice au devenit “lipitori” in astfel de cazuri, iar unii jurnalisti sunt mai rau ca ele … Probabil ca din cele 400 de autocare anuntate pentru maine, vor veni in jur de 100. Cam asa s-a intamplat si in campania “Noi vrem respect!” Daca acele 100 de autocare ar avea in jur de 50 de locuri, nu vom avea mai mult de 5.000 de participanti. Bineinteles ca unii vor anunta cel putin 10.000 de participanti, insa ma indoiesc ca vom vedea atatia, chiar si mascand spatiile goale cu pancarde, steaguri si afise … In afara de asta, intervalul orar solicitat pentru protest este foarte straniu! De la 11,00 la 13,00? Adica 60.000 de oameni bat drumul de prin toate cotloanele tarii, ore in sir pe drum, pentru un protest de 2 ore? Tare mi-e de fapt ca organizatorii nu sunt siguri nici macar de pronosticul meu! Sperantele sunt mari, dar din nou numai pentru unii. Lideri de partide spera sa “mai traga un loz”, trusturi de presa spera sa scape de faliment, … La sfarsit, vom vedea acelasi lucru: romanii nu sunt fraieri sa devina masa de manevra a unora … insa vor fi fraierii care vor plati tentativa acestora …
    ( http://poweraxxel.wordpress.com/2010/05/18/cronica-unui-miting-viitor/ )

  8. Cris zice:

    Parca e scris la Cotroceni articolul asta… de unul din consilierii aia cu creierul spalat care serpuiesc in jurul lui Zeus.

  9. psdilicu zice:

    trebuie sa va dau dreptate , d-le Tita, dar cred ca ati scris acest art. , cu prea multa durere si necaz, chiar sa nu mai avem cale de scapare?

  10. Teodor Tita zice:

    @psdlicu: sigur ca avem si e la indemana. depinde doar cum interpretam scaparea

    @cris: acu’ m-ai facut curios. la cine te gandesti? Lazaroiu, Avramescu, Diaconu, Gatej, care dintre ei? 😛

    @poweraxxel: te rog sa te abtii de la copy-pasteurile astea nesfarstite.

    @aitistul: la ora la care ai scris comentariul, intamplator, eram tot pe acolo si am vazut exact imaginea pe care o evoci. e doar o jumatate de normalitate, daca vrei. cei mai multi dintre oamenii aia sunt la fel de afectati de felul in merg lucrurile chiar daca au vreme sa se bucure de o bere. totusi, nu traim nicio apocalipsa yet 🙂

    lucaman: andronic nu e chiar cea mai reliable sursa. ai fi putut cita direct Adevarul care pare sa aiba un fir direct cu procurorii

  11. so what zice:

    @psdilicu:

    bine inteles ca avem scapare atat timp cat intelegem ca acum nu mai sunt bani…si ne raportam doar la ce avem. Nu oamenii de la banci sunt responsabili pentru ignoranta de a ne imprumuta peste puterile noastre ci noi…noi cei care ne-am mintit si ne mintim in continuare la toate nivelurile. Presedintele spune adevarul . Acestea ar fi masurile care ne-ar salva.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s