E posibil un „Tea Party” romanesc?


Intrebarea asta razbate dintr-un text al lui Vlad Petreanu insa ea este prezenta, intr-o forma sau alta, in nenumarate discutii private in ultimele luni.  Genul asta de idee poate fi intepretat in doua feluri: un semn al exasperarii si lipsei de speranta  dar si un semn de sanatate publica. Un fel de inceput timid de abandon al pasivitatii cu care, in mod obisnuit,  romanii intampina orice decizie guvernamentala, fie ea buna sau rea.  Nu insist aici asupra descrierii miscarii „Tea Party” – amintesc doar ca reprezinta un grup eclectic de interese (unele de-a dreptul excentrice) , care insa, cu toatele, urmaresc o responsabilizare a actului de guvernare.  Ceea ce o face speciala este aparitia ei „la firul ierbii”,  relativa ei descentralizare  si influenta uriasa pe care a dobandit-o in politica americana.  Sunt candidati la legislativele din toamna asta care conduc in sondaje sau isi pierd orice urma de sprijin in functie de mobilizarea miscarii intr-un sens sau altul.

Acestea fiind zise cred ca, teoretic cel putin,  si in Romania exista intrunite conditiile pentru aparitia unei astfel de miscari. Spun asta pentru ca:

– statul roman este prea mare.  sunt peste un milion de salariati in sectorul public, dintre care foarte multi activeaza in institutii inutile (sa fim seriosi chiar e nevoie de un Oficiu National pentru Cultul Eroilor?)

-prea multe servicii secrete. inutile si scumpe

-legislatia privind achizitiile publice este inca suficient de laxa cat sa permita inca acordarea contracte cu dedicatie. Mai grav este ca actualul guvern pregateste modificarea ei astfel incat gaurile sa devina si mai mari. Actualul sistem de licitatii electronice este ridiculizat de autoritatile publice iar achizitiile se fac tot in functie de afinitati nedefinite decat, poate, sub legea penala

-sistemele publice de sanatate si educatie sufera de pe urma repartizarii aiuritoare  fondurilor (contractele pentru achizitia de medicamente  innoite anual pe baza de acte aditionale, scolile renovate si abandonate).  e gresita ideea ca nu sunt bani. sunt. uitati-va in buget. sunt insa infiorator de prost administrati.

-guvernul  transfera bani catre institutiile religioase si culturale care deservesc comunitati locale.  lasand la o parte teoria statului laic, aceste transferuri nu ar trebui sa existe. comunitatile locale ar trebui sa se intinda exact atat cat le este plapuma. Daca vor sa construiasca biserici sau sali de opera nu au decat. Pe banii comunitatii.

-sistemul de pensii este in colaps. persoanele active astazi au perspectiva de-a dreptul sumbra.

-sistemul juridic actioneaza ca o casta privilegiata aflata in afara oricarui control al societatii.

– intre societate si nivelul politic exista o fractura grava. politicienii romani au prea multa libertate  intru cheltuirea banilor publici.  Apoi isi ascund averile aparandu-se cu dreptul la intimitate.

-partidele romanesti sunt finantate din bani negri si pentru ca legea o permite (este dupa mine una din cele mai grave surse de proasta guvernare in Romania si una dintre cel mai putin discutate)

-taxele in Romania sunt prea multe (nu prea mari) si repartizate necinstit.  Proprietatea este aproape netaxata (apropo de asta am citit undeva o opinie potrivit careia Romania este ”a land owner’s democracy”) in schimb contributiile la asigurarile sociale sunt uriase

Asta la o prima privire.  Ca sa poti spera ca un Tea Party poate exista ar trebui ca programul lui sa fie minimal, un fel de cel mai mic numitor comun care sa reuneasca cat mai multi cetateni deranjati de actuala stare de lucruri. Cateva propuneri:

– impunerea unui prag minim cat mai redus pentru achizitiile publice obligatorii prin sistemul electronic.  Introducerea obligativitatii tuturor achizitiilor prin sistemul electronic. Eliminarea procedurii de atribuire directa.

-impunerea unui numar fix de agentii publice si de functionari publici precum si alte categorii de personal platite din bani publici astfel incat orice guvern va veni sa nu aiba voie sa faca angajari fara o prioritizare prealabila (altfel spus, vrem Agentie de Plati renuntam la Serviciul secret al Ministerului de interne sau la Oficiul pentru Cultul Eroilor)

-pe acelasi principiu guvernul proaspat instalat sa capete dreptul de a inlocui un numar limitat de functionari in primii doi ani de cand preia puterea (2000 mi se par suficienti). Trebuie sa tinem cont si de programul de guvernare insa trebuie oprita nefericita politizare pana la nivele ridicole (directori de scoala, sefi de ocol silvic etc)

-introducerea concurentei in educatie si sanatate.  Parintii si pacientii (clientii, pana la urma) sa primeasca dreptul de a-si alege serviciile dupa dorinta.  Impozitele platite pentru aceste servicii sa fie inapoiate sub forma unor vouchere care sa poata fi folosite dupa cum cred oamenii de cuviinta – altfel spus sa imi folosesc impozitul pentru a plati serviciile MedLife in loc de spitalul CF2. Pana la urma sunt banii mei nu ai statului.

-introducerea contractelor de management acordate prin licitatie pe criterii clare (obiective, termene) pentru toate companiile aflate in subordinea statului

– introducerea alegerilor pentru prim-procurorii judeteni sau macar pentru procurorul general al Romaniei.  Oamenii astia nu au in prezent decat teama  de influente politice.  Un mandat sanctionat de alegatori le va oferi o autonomie si o legitimitate mult mai mare.  Inlocuirea CSM cu o institutie ai carei membri sa fie macar in parte alesi.

-obtinerea din partea magistratilor a unui acord de principiu ca nu vor judeca niciodata in favoarea propriei bresle in chestiuni care tin de salarizare.  Din motive de constitutie, e greu sa pui asa ceva in lege (adevarat, nu e numai atat, o parte din propunerile de aici cer modificari constitutionale)

– interzicerea secretizarii veniturilor functionarilor publici si averilor politicienilor.  ANI poate deveni o institutie prevazuta in constitutie

– modificarea legislatiei privind finantarea partidelor astfel incat pragul de donatii sa fie ridicat la o cota legitima iar incalcarea cu stiinta a normelor sa duca la interzicerea drepturilor de a detine functii publice pe  pe 15 (20?) de ani iar inc azul donatorilor interzicerea dreptului de a detine pozitii executive in companii.

-transferarea unei cote semnificativ marite din contributiile la pensii catre fondurile private. Statul sa stranga banii care i se cuvin deja din impozite.

-introducerea la nivelul administratiei locale a obligativitatii cheltuirii peste nivelul de venituri. „cheltuiesti cat castigi sau cat poti imprumuta”. criteriile de cheltuire raman la latitudinea consiliilor locale

-interzicerea transferurilor de fonduri publice catre culte sau organizatii religioase

-introducerea unui sistem fiscal care sa taxeze onest. am zis mai sus. este inadmisibil sa taxezi tot felul de castele si terenuri din centrul oraselor la nivel de tara africana subdezvoltata

-introducerea unei limite de deficit bugetar, dupa model german. Multi dintre voi au sau vor avea copii. Inchipuiti-va cat vor plati din cauza greselilor de azi.

Voi ce ziceti?

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Politics and related, Uncategorized și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

19 răspunsuri la E posibil un „Tea Party” romanesc?

  1. marius zice:

    si cum sa mergem mai departe cu aceasta initiativa?!….

  2. Manjusri zice:

    Eu as merge mai departe cu propunerea ta referitoare la alegerea prim-procurorilor/procurorului general. As zice ca ar trebui alesi si judecatorii. In rest, sunt de acord cu propunerile tale.

  3. floreign zice:

    Din pacate Tea Party cea americana nu este ceea ce pare. Momentan este in mare parte ceea ce s-ar forma in Romania la sase luni dupa ce va fi ales ca presedinte primul minoritar (iar rroma au acum tratamentul pe care-l aveau negrii in anii ’40).
    Deci da, sprijin de masa, insa nu cel pe care ai dori sa-l discuti, intentia ta fiind de altfel laudabila. Ar fi mai bine sa te rezumi la referintele catre Tea Party cea originala, una dintre manifestarile care au dus la declaratia de independenta din 1776.

    • Teo zice:

      @floreign: nu am nici cea mai mica intentie sa imprumut invreun fel ceva de acolo. ma refeream la miscarea americaneasca doar ca la un exemplu de mobilizare. sunt si unele europene, am sa revin asupra lor un pic mai tarziu

      • floreign zice:

        Pai nu m-as mira ca o astfel de miscare sa aiba un sprijin enorm de pe la Antene si Realitati, exact cum Tea Party are un coverage masiv pe Fox News. Totul e sa dea in Basescu.

      • Teo zice:

        ce legatura au mogulii cu cele de mai sus? chiar nu pot fi ignorati?

  4. Turambar zice:

    Da, e nevoie de un Oficiu National pentru Cultul Eroilor. Daca am ajuns sa ne punem astfel de intrebari bicisnice, inseamna ca merita sa ne retraim istoria.

    Of, Doamne… 😦

    • Teo zice:

      @Turambar: pornesti de la o premisa gresita si jignitoare. Nu imi este indiferenta memoria, insa nu cred ca avem nevoie de o agentie pentru prezervarea ei. Uita-te de curiozitate pe site-ul lor si spune-mi ca merita un asemenea status cand activitatile lor pot sa fie macar la fel de bine indeplinite de catre functionari obisnuiti ai ministerului apararii sau ai celui al culturii. E mai protejata amintirea acelor soldati daca avem doua secretare in plus?
      Ca sa clarific un lucru, nu mi-am pus in cap desfintarea unei institutii anume ci doar am facut o suma de propuneri incercand sa pornesc o dezbatere fara sa am vreo secunda pretentia ca stiu mai bine decat altii. Atat si nimic altceva.
      Daca tie ti-e teama ca o sa ne retraim istoria, mie mi-e frica sa nu murim cu ea in brate. 🙂

  5. Cristi zice:

    Ar fi posibile aceste schimbari prin candidaturi de independenti la alegeri. Tare m-as bucura sa vad un parlament numai cu candidati independenti si nici un partid sa nu obtina pragul electoral de 5%.
    Asta da palma politica pentru toti!

  6. icst zice:

    OK, dacă se rezolvă cu întrunirea constitutivă, eu vion cu cubuleţele de zahăr.
    Da’ mă tem că până când să rezoneze destui cât să se alieze de’o mică (dar suficientă) majoritate e nevoie de pesticid mult şi, la nevoie, chiar de mitralieră.
    Altfel, dap, sunt de acord – inclusiv cu amendamentul că ideile sunt încă amendabile.
    Una peste alta: vivat statul minimal!

  7. Teo zice:

    @icst: hai ca ne strangem. incet-incet, unul cate unul. e mai greu cu mamaliga asta a noastra 😛

  8. Cristina zice:

    introducerea concurentei in educatie si sanatate. Parintii si pacientii (clientii, pana la urma) sa primeasca dreptul de a-si alege serviciile dupa dorinta. Impozitele platite pentru aceste servicii sa fie inapoiate sub forma unor vouchere care sa poata fi folosite dupa cum cred oamenii de cuviinta

    Problema este ca nu toti se pot folosi, sau vor sa se foloseasca de vouchere. Cel mai bine ar fi ca oamenilor sa nu li se mai ia taxe pentru educatie si sanatate, apoi ei pot sa-si cheltuie banii asa cum doresc.

  9. Cristina zice:

    Apoi am problema sa vad parintii ca si clienti. Nu, parintii sint angajatorii care angajeaza serviciile profesorilor. Profesorii sint subalternii parintilor, iar ei trebuie sa execute treaba pentru care au fost angajati. Nu o fac….sa fie dati afara…

  10. mariusmioc zice:

    Mişcarea Tea Party vrea scăderea impozitelor. Dar văd că tu propui creşterea impozitelor pe locuinţe, cică-s „inadmisibil” de mici. Păi numeşte cum vrei mişcarea asta, dar nu Tea Party.

  11. Pingback: Vreau o tara…(despre problemele Romaniei mele) | Ionut Oprea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s